miercuri, 30 iunie 2010

Lies...

Tu... nu te-ai saturat sa ma minti ?

Eu... m-am saturat sa te cred !

luni, 21 iunie 2010

As fi vrut sa stii..


Vreau universul nostru, langa mareee...


Nici nu stii cat am luptat cu tine. Abia asteptam un semn ca sa il transform intr-o caramida. O caramida care nu se putea numi asa doar printr-un simplu 'buna, ce faci?', trebuiau toate sa fie la fel ca atunci cand le aranjez in zid sa nu lase locuri, gauri prin care sa intre vesti mai mult sau mai putin rele. Putine dati au fost cand mi-ai oferit o caramida intreaga, mereu a trebuit sa pun ceva de la mine, sa umplu un colt cu 'lasa, poate nu are ce sa-mi zica..' dar niciodata nu am renuntat sa o construiesc. Daca am avut vreodata un vis cu noi, nu era decat sa pot sa ne contruiesc un univers, dar nu singura, ci cu ajutorul tau. Puteam sa consider o zi frumoasa daca vorbeam cu tine si in sfarsit ziceam 'am mai pus o caramida..'.Am pus multe... dar de la un moment dat, mi se parea ca in loc sa fie mai mare universul tot scadea, caramizile erau mai mici, le lipseau bucati si cel mai trist era ca acele bucati erau de 'te iubesc' si de 'mi-e dor de tine'.Incetul cu incetul universul nostru de langa mare incepe sa se piarda, sa se distruga cu sau fara voia mea. Poate ca nu trebuia sa umplu caramizile pe care mi le dadeai neterminate sau poate ca nu trebuia sa visez niciodata la un univers al nostru langa mare stiind ca marea mi-l poate fura. Nu. Tu nu ai vrut sa ajuti la contruirea noastra... credeam ca si tu vrei sa avem un univers, dar a fost un moft. De acum stiu ca daca o persoana contruieste ceva cu toata dragostea nu e de ajuns... poate dragostea celuilalt este mai puternica...



So walk away
And close the door
And let my life be as it was before
And I'll never never know
Just how I let you go
But there's nothing left to say
Just walk away...

duminică, 13 iunie 2010

Thoughts.

12 iunie. M-am saturat de vara.

Mi se pare al dracu' de enervant ca mereu cand vreau sa citesc ceva, apar zgomote si nu pot sa termin fraza.

Toso ! Unde e Toso ? Acolo unde e sunt sigura ca e suparat pe mine. Ciudat cum poate un animal sa fie suparat pe un om ... si mai ciudat e ca acel om sa isi dea si seama de asta.

SHIT. Uneori viata mi se pare un rahat, iar pentru unii viata e tot ce isi doresc, putere pentru tot. Nu stiu cum ganditi voi dar mie mi se pare ca niciodata nu e mai placuta viata ca atunci cand intalnesti o problema, cand esti nevoit sa faci ceva pentru tine, pentru cineva drag si anumite obsacole nu iti permit... si nu in ultimul rand, ultimele momente din viata cand zambesti, plangi, oftezi si iar zambesti numai ca sa poti pleca din carapacea ta distrusa cu zambetul pe buze, mintind pe toata lumea ca esti fericit. Nu fi idiot. Viata nu e cum ai vrea dar daca nu ar fi viata nu ai exista tu si nici lumea din jurul tau. Totul ar fi pustiu, probabil un infinit desert fara viata. Si noi unde am fi? Noi nu am fi. Ma gandesc ca poate ar exista doar spiritele noastre, in aer, plutind si ar comunica in gand intre ele. S-ar cunoaste, s-ar indragosti, ar suferi, asa cum ai face si tu daca ai exista normal, om cu trup. Un om fara trup este un om pierdut. Nu crezi, nu? Ei bine... ce faci cand ti-e greu? Nu te framanti frecandu-ti mainile unele de altele? nu te ghemuiesti sa-ti iei genunchii in brate? nu iti pui capul in maini si oftezi? nu plangi cand esti trist sau cand esti bucuros? Daca ai fi un om fara trup cum ai face toate astea? Probabil spiritele ar inebuni si ar disparea pe rand cuprinse de disperare, s-ar topi, s-ar face nisip in acel desert infinit.

Astept o schimbare, Vreau o schimbare ! Toti vrem o schimbareeeeee !




duminică, 30 mai 2010


Buna dimineata! Sunt Anca si te invit la cafea :) ! Azi e ceva special pentru ca m-am trezit zambind, soarele imi face din ochi, Toso nu m-a mai trezit cu mieunatul ei de dimineata. Totul incepe sa revina la normal, mai putin eu. Eu nu pot fi normala ... dar ma straduiesc. Incerc sa ma multumesc cu ce se poate, ma incurajez in fiecare zi zicandu-mi ca 'putea fi si mai rau de atat ...'. Poti sa faci si tu la fel, poti sa-mi fii prieten prin ganduri, cafeaua ta poate sa aiba acelasi gust dulce ca si a mea, o raza din soarele meu poate sa bata si la tine in geam, poti avea si tu aceeasi carte din intamplare dimineata pe noptiera de langa pat... insa, un singur lucru nu poate fi la fel: viziunea asupra 'intregului' particular... noi defapt, NU SUNTEM ACEEASI !

duminică, 16 mai 2010

About love .


Povestea lor, e ceea ce urmeaza ...

Kate: pai ne stiam demult ...
Kate: pe mess ...
Kate: dar vorbeam numai fleacuri
Kate: si in ianuarie ne-am cunoscut personal
Kate: aveam acelasi grup de prieteni si ii avem
Kate: ne-am vazut de vreo 2 ori si m-a intrebat daca vreau sa fiu cu el
Kate: i-am zis 'da' dar a fost ceva ... nu stiu ... nu m-am gandit cand am zis
Kate: [primul prieten]
Kate: mie imi placea de alt tip din grupul respectiv
Kate: si am stat 2-3 zile cu Alec
Kate: si dupa o saptamana m-am combinat cu ala
Kate: cica ... dar nu a mers ... deloc.
Kate: practic nu a fost nimic
Kate: Alec a aflat si s-a suparat ... zicea ca ii pasa
Kate: dupa balul de Dragobete am mai vorbit cu el(Alec) ... l-am ajutat sa se desparta de una
Kate: imi zicea ca ii place de o alta fata ... in fine
Kate: si dupa doua saptamani i-am zis ca am impresia ca imi place de el ... si am fost iar cu el dar tot asa pentru cateva zile
Kate: mi-a zis ca nici lui nu i-a pasat ca stia ca asa va fi ... si ca si asa lui ii placea de alta si stia ca si mie imi place de alt tip
Kate: dupa o perioada de timp a venit ziua lui si m-a invitat
Kate: era totul O.K. [venise acolo si tipa de care ii placea lui]
Kate: mie a inceput sa imi placa de el ... mult
Kate: si asta a fost sambata iar duminica de Florii a fost foarte urat afara si eram prost dispusa din cauza ca mie incepuse sa imi placa de el si eram convinsa ca a treia oara nu va mai fi nimic
Kate: a intrat pe mess si i-am zis tot ce simteam iar el a zis ca nu stie si ca o sa se mai gandeasca
Kate: desi era un NU
Kate: vorbisem luni cu el pe mess si a zis ca nu s-a gandit dar o s-o faca
Kate: marti la prima ora am stat cu el si am vorbit numai tampenii si l-am intrebat: "pana la urma cum ramane?" iar el: "cum de mai vrei sa fii cu mine? ce e cu tine?"
Kate: si i-am zis ca imi place de el ... [tremuram toata]
Kate: si m-a sarutat...

TO BE CONTINUED..


'Toata povestea asta m-a facut sa imi dau seama ca defapt mie de el imi placea si imi bagase cineva in cap ca daca ascult rock trebuie sa am un prieten cu aceleasi preferinte ... dar nu e asa. Acum totul e ok si stiu ca ma iubeste pentru ca mi-a demonstrat.' [Kate]

And so ... nu trebuie declaratii simandicoase sa iti dai seama ca cineva chiar tine la tine.Nu trebuie sa te lasi influentat de ganduri iar vorbele unuia sau uneia din afara aurei tale de dragoste sunt doar fum. Nu exista dragoste doar intre doua persoane cu aceleasi preferinte si mereu trebuie sa crezi intr-o alta sansa chiar daca in spatele multora se ascund lacrimi, tristete si tot felul de sentimente care te fac sa pierzi strada. Nu vreau sa vad un sfarsit in povestea asta. Fara sfarsit. Si cum ar spune Shakespeare in 'Hamlet' : THE REST IS SILENCE. [Anc]


miercuri, 5 mai 2010

Trecutul e trecut !

Prin aceasta cale, e ultima data cand vorbesc de tine, de mine, de noi..

04-05-2010./19:24

Scriu acum si nu stiu care e motivul. Inainte de a continua vreau sa stii ca nu scriu asta in speranta ca vei citi tu sau ca va citi altcineva si-ti va spune. Stiu ca nu meriti nici un rand. Nu meriti nici un colt ud si rece in mintea mea. Nu meriti nici o privire, nici un zambet si nici macar o vorba simpla si dura. Si da, chiar asa ai ajuns ! NU MERITI. NU MERITI. NU MERITI . NU MERITI. NU MERITI pentru ca din cauza ta ma urasc acum. Ma urasc ca te-am lasat sa-mi menajezi sentimentele, ca te-am lasat sa imi zici ce vrei, cum vrei si in ce mod vrei in timp ce eu.. NU, NU ERAM SATISFACUTA DE NIMIC. Sau poate doar de faptul ca inca s-a intamplat sa nu te mai vreau la timp. Te-am lasat sa arunci in mine cuvinte fara sens, spuse, scrise, din ura care defapt nu era. Nu era ura ce simteai tu. Era pur si simplu ceva prin care credeai ca ma arunci la pamant, ridicandu-ma plina de noroi. Nu. Nu e asa. Poate am fost pe-aproape sa cad, dar a existat mereu acel CINEVA care mi-a zis: NU.NU PENTRU EL ! Stii.. a fost deajuns tot ce ai facut si iti multumesc ! Datorita tie mi-am dat seama ca timpul cu tine a fost pierdut, il voi recupera in curand pentru ca nu vreau sa las la tine zile si nopti care imi apartin. Fac parte din viata mea si n-am sa le las distruse. Datorita tie mi-am dat seama ca mai devreme sau mai tarziu, pentru mine tot un nimeni vei fi, cum astazi, sunt altii ca tine.


*Nu vreau sa imi mai pierd timp cu 'about you' .
Ca in carti..SFARSIT !

P.S. Pacat ca nu esti o carte.

joi, 8 aprilie 2010

Without time,please !

Tarziu.Am impins cu putere capacul la stilou si l-am inchis.Am scris destul si fara rost.Am scris mult si prost.Timp pierdut.Mult mai bine as pierde timpul stand.Dar sa uitam de timp.El nu inseamna decat nimic.E dusmanul meu,al tau si al nostru...Nu am avut niciodata timp.Asa ca de azi am sa arunc toate ceasurile pentru ca am unul nou-unul desenat.S-a oprit la ora intamplarii ca sa imi aduca aminte mereu de durere si nimic altceva...sau poate doar o simpla si nenorocita dragoste.O dragoste macinata de un cancer;nestiuta la inceput,progresata pe parcurs,traita simplu fara bagare de seama,traita intens,macinata si sorbita !Asemenea unui bob de cafea .Si ce-a ramas?Un zat ... amar,negru ...

'Opreste trecerea.
Stiu ca unde nu e moarte,
nu e nici iubire.Si totusi...
Opreste ceasornicul cu care ne masori destramarea !'